Stare Civilă

Formulare si acte necesare

Nasteri

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să ne contactaţi la nr. de telefon: 0261.717.564, fax 0261-710040

Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. În acest sens facem precizarea că la starea civilă din cadrul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Maramureș, se pot înregistra doar copii care au fost născuţi pe raza municipiului Maramureș.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

  •  30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
  • 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul  termenului de 15 zile;
  • 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

În termenele prevăzute la lit. a), b) şi d) se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declaraţia.

Cine poate declara naşterea?

Declararea naşterii se poate face de oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea medicală în care a avut loc naşterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunoştinţă despre naşterea unui copil.

1. Copii din căsătorie

Actele necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
  • certificatului de căsătorie al părinţilor copilului original şi fotocopie,    actele de identitate ale părinţilor original şi fotocopie, după caz şi al declarantului;
  • în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului; Descarcă cererea (Anexa nr. 19)
  • declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor; Descarcă cererea
  • în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege,  în cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii; Descarcă cererea
  • declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în cazul în care părinţii copilului au nume de familie diferite, semnată de ambii părinţi, în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte numele şi prenumele copilului. Descarcă cererea.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărirea rămasă definitivă la SPCLEP unde se înregistrează naşterea copilului.Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatului de căsătorie.

2. Mamă necăsătorită (copil din afara căsătoriei)

Acte necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
  • certificatul de naştere al mamei copilului original şi fotocopie;
  • actul de identitate al mamei original şi fotocopie;declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al mamei; Descarcă cererea
  • declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declararea naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii. Descarcă cererea

Actul de identitate al mamei şi după caz, al declarantului, se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate şi al certificatului de naştere.

3. Părinţi necăsătoriţi (copil din afara căsătoriei) când declaraţia de recunoaştere se face în momentul înregistrării naşterii

Actele necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
  • certificatul de naştere al mamei şi al tatălui copilului original şi fotocopie;
  • buletinul de identitate al mamei şi al tatălui original şi fotocopie;
  • declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei;
  • în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal Descarcă cererea (Anexa nr. 41)
  • în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului Descarcă cererea (Anexa nr. 19)
  • declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor Descarcă cererea
  • declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declararea naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii Descarcă cererea

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărirea rămasă definitivă la SPCLEP unde se înregistrează naşterea copilului.

Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatelor de naştere.

4. Copil născut mort

Înregistrarea copiilor născuţi morţi se face în termen de 3 zile de la data naşterii.    În cazul copilului născut viu, care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile, înregistrarea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.

5. Unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini

Actele necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea,    paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
  • certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi; originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6).din HG 64/2011;
  • în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului; Descarcă cererea (Anexa nr. 19)    declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor; Descarcă cererea
  • declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii; Descarcă cererea
  • în cazul în care părinţii copilului au nume de familie diferite, declaraţie scrisă, semnată de ambii părinţi, din care să rezulte numele şi prenumele copilului,

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărirea rămasă definitivă la SPCLEP unde se înregistrează naşterea copilului.

6. În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani

Actele necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
  • certificatul de naştere al mamei şi al tatălui copilului original şi fotocopie;    cartea de identitate a mamei şi a tatălui original şi fotocopie;
  • actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului;
  • declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei;
  • în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal; Descarcă cererea (Anexa nr. 41)
  • în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului, Descarcă cererea (anexa nr. 19)
  • declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor; Descarcă cererea
  • declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii; Descarcă cererea

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărirea rămasă definitivă la SPCLEP unde se înregistrează naşterea copilului.

Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatelor de naştere.

Toate formularele vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

Documente

 

Transcrieri certificate de naştere străine. 

Pentru minorii a căror părinţi au avut sau au domiciliul în municipiul Maramureș

În cazul copiilor a căror naştere s-a produs în străinătate şi care au fost înregistraţi la autorităţile străine competente, părinţii cetăţeni români, sunt obligaţi în termen de 6 luni de la data întoarcerii în ţară, să ceară transcrierea certificatelor de naştere străine în actele de naştere româneşti, la ultimul domiciliu pe care l-au avut sau îl au în ţară.

 

   Actele necesare:

  •  adeverinţă privind ultimul domiciliu în România pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate;
  •  fotocopie după paşaportul românesc;
  • fotocopii a actelor  de identitate ale părinţilor;
  • fotocopie după certificatele de naştere a părinţilor;
  • fotocopie  a certificatului de căsătorie al părinţilor ( dacă aceştia sunt  căsătoriţi);
  • certificatul de naştere original APOSTILAT sau SUPRALEGALIZAT după caz, extrasul de naştere original APOSTILAT sau SUPRALEGALIZAT după caz, sau etras de naştere multilingve conform convenţiei de la Viena 08.09.1976;
  • fotocopie a certificatului de naştere original;
  • traducere în limba română la un traducător autorizat din România şi legalizarea traducerii la un notar public din România;
  1. Procură specială de reprezentare în cazul în care părintele copilului nu se poate prezenta personal, dată de părintele care are sau a avut domiciliul în mun. Maramureș, prin care persoana împuternicită are dreptul să ceară aprobarea transcrierii în actele de stare civilă române, a certificatului de naştere străin şi să obţină un certificat de naştere românesc, procura se poate legaliza:la birourile notariale, din România,
  2. sau la Ambasada ori Consulatul României din ţara de reşedinţă al părintelui,
  3. sau poate fi întocmită şi de un notar public străin,  caz în care procura se supralegalizează, apostilează la tibunalul locului de reledinţă- conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
  •  Act de identitate în original şi fotocopie al persoanei împuternicite dacă este cazul.

În situaţia în care unul dintre părinţi este cetăţean străin, sunt necesare şi următoarele documentele:

  •  paşaportul părintelui cetăţean străin, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
  • certificatul de naştere al părintelui cetăţean străin  şi traducerea legalizată a acestuia,  originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate / supralegalizate conform art. 72 alin. (6);

Descarcă anexele.

  • anexa 33,
  • anexa 34, în cazul în care părinţii au domicilii diferite în actul de identitate,
  • anexa 35,
  • declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor,

Toate formularele vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

Documente

De cine şi unde se declară căsătoria?

Art. 41 din HG. 64/2011 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, prevede următoarele:

(1) Declaraţia de căsătorie, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei.

(3) În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.

(4) Persoanele arestate sau condamnate, în baza unor mandate de arestare ori de executare a pedepsei privative de libertate, pe timpul măsurii arestării şi executării pedepsei pot depune declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în a cărei rază administrativ-teritorială se găseşte sediul arestului/penitenciarului, care va fi şi competentă să o încheie, cu respectarea prevederilor alin. (1), indiferent de domiciliul sau reşedinţa viitorilor soţi.

Cine se poate căsători ?

Art. 272 din Legea 287/2009 privind Codul civil, rep. cu modificările şi completările ulterioare,  prevede următoarele:

(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.

(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.

Art. 274 din Legea 287/2009 – Codul civil, prevede următoarele:

(1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

(2) Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea.

 

În ce termen se poate oficia căsătoria ?

Art. 49 din HG 64/2011 privind Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.

(1) Căsătoria se încheie la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

(2) În cazul prevăzut de art. 41 alin. (4), termenul de 10 zile se socoteşte de la data de când s-a primit declaraţia la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.

(3) Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, numai cu aprobarea primarului; documentele justificative se păstrează la dosarul de căsătorie.

(4) După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea primarului, pentru situaţii temeinic justificate, însă numai până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale, referitoare la starea sănătăţii viitorilor soţi; în cazul expirării termenului de valabilitate a acestora, viitorii soţi sunt obligaţi să obţină şi să depună certificate medicale valabile.

 

Art. 27 din Legea 119 / 1996 – cu privire la actele de stare civilă, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie.

Neprezentarea ambilor soţi la depunerea actelor la data stabilită sau dacă dosarul de căsătorie este incomplet atrage după sine neîncheierea căsătoriei la data stabilită.

Actele necesare pentru încheierea căsătoriei dintre doi cetăţeni români care sunt la prima căsătorie:

  • actul de identitate în original şi fotocopie;
  • certificatul de naştere în original şi în fotocopie;
  • certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
  • fotocopie după actele de identitate a doi martori, (persoane cu vârsta peste 18ani, cu carte de identitate valabile care să fie prezente la data încheierii căsătoriei);

După caz, vor prezenta şi următoarele acte:

  • certificatul de deces al soţului în original şi în fotocopie;
  • sentinţa de divorţ în original şi în fotocopie, cu menţiunea că aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă;
  • declaraţia notarială privind starea civilă al soţului dacă se legitimează cu paşaport CRDS;
  • avizul medical, încuviinţarea părinţilor ori, a tutorelui şi autorizarea Instanţei de Tutelă în cazul minorului cu vârsta de minimum 16 ani;
  • autorizarea Instanţei de Tutelă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea în cazul căsătoriei între rudele în linie colaterală de gradul al IV-lea;
  • proces-verbal încheiat de către ofiţerul stării civile şi un interpret autorizat, în cazul în care unul dintre viitori soţi este surdo-mut;
  • fotocopie după autorizaţia interpretului;
  • fotocopie după actul de identitate al interpretului;
  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie ( în situaţii justificate, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative);
  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, dar numai până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale (de 14 zile de la data emiterii lor), în situaţii justificate (dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative);
  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, în cazul persoanelor netransportabile sau a celor aflate în detenţie, anexându-se documente justificative;
  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrative-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.

 

Toate formularele vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

Documente

Termenul de rezolvare este de 30 de zile calendaristice.

 

 Scopul transcrierii

Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a căsătoriei încheiate în străinătate şi poate realiza doar în baza cererii unuia dintre soţi depusă la ultimul  domiciliu din tară. D.E.P. a municipiului Satu Mare, poate prelua doar cererile cetăţenilor care au domiciliul sau au avut ultimul domiciliu din România în municipiul Satu Mare.

Art. 72 alin. (1) din H.G. 64/2011 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, prevede faptul că actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.

 Actele necesare transcrierii certificatului sau extrasului de căsătorie:

  • cerere din partea solicitantului;
  • certificatul sau extrasul de căsătorie original emis de autorităţile competente din străinătate, întocmite conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică la care România este parte;
  • fotocopie a certificatului de căsătorie sau extrasului de căsătorie;
  • traducerea în limba română legalizată de către un notar public din România a certificatului de căsătorie;
  • declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor pe care îl vor purta după încheierea căsătoriei;
  • declaraţie notarială privind regimul matrimonial ales (comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională) în situaţia când aceasta NU este înscrisă în certificatul de căsătorie;
  • certificatele de naştere al soţilor în original, fotocopii ale acestora respectiv dacă este cazul traducere legalizată după certificatul de naştere al soţului cetăţean străin;
  • declaraţie cu privire la faptul că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea căsătoriei în actele de stare civilă româneşti; Descarcă cererea
  • declaraţie pe proprie răspundere, privind naţionalitatea soţilor. Descarcă cererea

După caz se vor mai depune şi următoarele acte:

  • cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate, petru cetăţenii români cu domiciliul în municipiul Satu Mare, orginal şi fotocopie;
  • paşaport CRDS, eliberat de autorităţile române pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, orginal şi fotocopie;
  • titlu de călătorie pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, orginal şi fotocopie;    paşaport CRDS expirat, orginal şi fotocopie;
  • adeverinţa privind ultimul domiciliu din ţară, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, eliberată de Serviciul de Evidenţă a Persoanelor şi Ghişeu Unic al municipiului Satu Mare sau de D.E.P.A.B.D. Bucureşti, Str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, Bucureşti, orginal şi fotocopie;
  • adeverinţă de cetăţenie, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinatate şi care nu pot face dovada cetăţeniei române, eliberată de către Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti, Str. Nicolae Iorga nr. 29, sector I, Bucureşti;
  • sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă, legalizată conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (daca divorţul a fost pronunţat în străinătate), fotocopie şi traducerea în limba română legalizată, dacă este cazul;
  • certificatul de deces al fostului soţ, legalizat conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (dacă decesul a fost înregistrat în străinătate), fotocopie şi traducerea în limba româna legalizată, dacă este cazul;
  • procura specială de reprezentare la serviciul Starea civilă, în vederea transcrierii certificatului de căsătorie din străinătate în actele de stare civilă române precum şi pentru obţinerea certificatului de căsătorie românesc şi ridicarea certificatului de căsătorie străin, în cazul în care nici unul dintre soţi nu poate depune cererea;
  • fotocopie după actul de identitate al persoanei împuternicite;

Observaţii (cazuri speciale)

  •  În situaţia în care, unul dintre soţi – cetăţean român, a încheiat o căsătorie anterioară, în urma careia a dobândit numele de familie a celuilalt soţ, nume cu care a intrat în următoarea căsătorie, va fi obligatoriu să se înregistreze întâi prima căsătorie şi desfacerea acesteia prin divorţ sau decesul soţului.
  • Dacă unul dintre soţi, cetăţean român şi-a schimbat în orice mod numele de familie sau prenumele, altfel decât sunt ele înscrise în actele de stare civilă române, persoana va trebui mai întâi să solicite aprobarea înscrierii prin menţiune în actele de stare civilă române, pe baza actelor originale de schimbare a numelui sau prenumelui, legalizate conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România, a schimbărilor intervenite cu privire la nume şi prenume, cererea se depune la primăria care are în păstrare actul de stare civilă ce se cere a fi modificat. Vezi secţiunea cu privire la schimbul de nume.
  • În cazul unei căsătorii încheiate în străinătate care nu a fost transcrisă în registrele de stare civilă române şi care s-a desfăcut prin divorţ sau prin decesul soţului, înregistrarea acesteia prin menţiune, se va face la primăria unde este înregistrat actul de naştere al persoanei în cauză, fie personal sau prin împuternicit.

Procura de reprezentare, declaraţiile, traducerile actelor şi legalizarea acestora se pot face:

  1. la un notar public din România;
  2. la oficiile diplomatice ale României din ţara de reşedinţă a solicitantului ;
  3. sau întocmite de notari publici străini şi legalizate conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (în acest caz se solicită şi traducere legalizată în limba română).

Documente

Când decesul se datorează unor cauze naturale, pentru înregistrarea decesului declarantul trebuie să prezinte următoarele acte:

  • certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregitrare, data certă, semnătura şi parafa medicului, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cu majuscule  cauza decesului, fără prescurtări şi corecturi original şi fotocopie;
  • actul de identitate al decedatului – original şi fotocopie;
  • certificatul de naştere al decedatului – original şi fotocopie;
  • certificatul de căsătorie al decedatului – original şi fotocopie; (dacă este cazul)
  • livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat; (dacă este cazul)
  • actul de identitate al declarantului – original şi fotocopie;

Când decesul se datorează unei cauze violente, accident sau sinucidere.

În acest caz, înregistrarea decesului se face în termen de 48 ore de la data producerii, termen care este socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului, iar  pentru înregistrarea decesului declarantul trebuie să prezinte următoarele acte:

  • certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregitrare, data certă, semnătura şi parafa medicului, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cu majuscule  cauza decesului, fără prescurtări şi corecturi originalşi fotocopie;
  • dovada eliberată de poliţie sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Maramureș din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces;
  • actul de identitate al decedatului – original şi fotocopie;
  • certificatul de naştere al decedatului – original şi fotocopie;
  • certificatul de căsătorie al decedatului – original şi fotocopie; (dacă este cazul)
  • livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat; (dacă este cazul)
  • actul de identitate al declarantului – original şi fotocopie;

Formularele necesare înregistrarii decesului:

Toate formularele vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

Documente

Scopul transcrierii

Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a căsătoriei încheiate în străinătate şi poate realiza doar în baza cererii unuia dintre soţi depusă la ultimul  domiciliu din tară. D.E.P. a municipiului Maramureș, poate prelua doar cererile cetăţenilor care au domiciliul sau au avut ultimul domiciliu din România în municipiul Maramureș.

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise în registrele de stare civilă române. Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliul al solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei. Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului sau a extrasului de stare civilă, să ceară transcrirea acestor acte.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează  primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului.

Pentru transcrierea certificatului de deces, solicitantul va depune la compartimentul Starea civilă următoarele documente:

  • certificatul sau extrasul de deces străin în original, care trebuie să fie după caz  apostilat sau supralegalizat, conform conventiei de la Haga sau extrasul multilingv;
  • traducerea în limba română, legalizată de un notar public din Romania, a certificatului sau extrasului de deces (extrasul multiling nu necesită apostilă şi traducere legalizată);
  • o fotocopie a documentului original;
  • original şi fotocopii a certificatelor de naştere şi de căsătorie ale persoanei decedate;
  • original şi fotocopie a actului de identitate a persoanei decedate;
  • fotocopie a actului de identitate a persoanei care solicită transcrierea certificatului de deces.

Persoana îndreptăţită să solicite aprobarea transcrierii decesului trebuie să aibă sau să fi avut ultimul domiciliu în municipiul Maramureș, înainte de plecarea definitivă din ţară.

 

Toate formularele vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

Documente

Modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români aflaţi în străinătate se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă, cu aprobarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti.

Cetăţenii străini pot cere, iar persoanele fără cetăţenie sunt obligate să solicite înscrierea de menţiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române.Înscrierea acestor menţiuni se face în baza cererilor adresate misiunii diplomatice, oficiului consular de carieră al României acreditat în statul de reşedinţă, sau primăriei care are în păstrare actele de stare civilă ale solicitantului.

Cererea va fi însoţită de următoarele documente:

  • documentul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, emis de autorităţile străine, apostilat conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz, în original şi 2 fotocopii;
  • traducerea legalizată a documentului, în original si 2 fotocopii;
  • traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz, aceasta trebuie să fie apostilată conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
  • fotocopie a certificatului de naştere şi/sau căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea menţiunii;
  • fotocopie a paşaportului străin;
  • fotocopie a paşaportul românesc, dacă este cazul;

Cererea de înscriere a menţiunii se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială.

Procura va fi dată:

  • la un notar public din ţară;- la oficiul consular de cariera al României din ţara de reşedinţă;
  • sau la un notar din străinătate, dar care sa aibă aplicată Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961.

În procura este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul ca persoana împuternicită îl reprezintă pe solicitant, atât în vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea menţiunii, cât si a ridicării noilor certificate de la serviciul de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Actele necesare ptr. traducerea sau ortografierea numelui şi/sau a prenumelui – pentru cetăţenii români ai căror acte de stare civilă au fost înregistrate în registrele de stare civilă ale municipiul Maramureș, sau au domiciliul în municipiul Maramureș

  • adeverinţă emisă de un traducător autorizat cu privire la traducerea sau ortografierea corectă a numelui de familie sau prenumelui, legalizată de notar public;
  • declaratie legalizata a solicitantului că limba sa maternă este limba în care se solicită traducerea sau ortografierea;
  • actele de stare civilă ale părinţilor sau antecesorilor (când în aceste acte numele sau prenumele este scris sau tradus corect) şi fotocopii ale acestora;
  • actul de identitate românesc şi străin al solicitantului şi o fotocopie a acestuia;
  • certificatul de naştere şi de căsătorie ale solicitantului şi o fotocopie a acestuia;
  • fotocopie a certificatelor de naştere ale copiilor minori;
  • declaraţie consimţământ în formă autentică dată de către celălalt soţ, că este de acord cu traducerea sau ortografierea numelui de familie al soţului solicitant – când se cere aprobarea schimbării unui nume de familie purtat şi de către celălat soţ sau când aprobarea se referă la numele de familie sau prenumele unui minor;
  • după caz titlu de călătorie valabil şi adeverinţă privind ultimul domiciliu avut în ţară eliberată de Serviciul de Evidenţă a Persoanelor şi Ghişeu Unic din cadrul D.E.P a mun. Maramureș, pentru cetăţenii români care au intrat în ţară cu titlu de călătorie;
  • adeverinţă privind ultimul domiciliu avut în ţară eliberată de Serviciul de Evidenţă a Persoanelor şi Ghişeu Unic din cadrul D.E.P a mun. Maramureș, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate;
  • în cazul în care cel în cauză nu se poate prezenta personal să depună cererea şi să ridice noul certificat de stare civilă, va întocmi o procură specială de reprezentare la Primăria care are în păstrare actele de stare civilă ale celui în cauză ca în numele mandantului, să solicite aprobarea înscrierii în actele de stare civilă române, a menţiunii traducere/ortografiere a numelui şi/sau a prenumelui şi să obţină un nou certificat de stare civilă cu modificarea a cărei aprobare s-a solicitat.

Procurile şi documentele indicate se pot legaliza de către :

  1. un notar public din România,
  2. fie de oficiile diplomatice ale României din ţara de reşedinţă a solicitantului,
  3. sau întocmite de notari publici străini şi supralegalizate, conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.

Documente

Cetăţenii români pot solicita, pentru motive temeinice, aprobarea schimbarii pe cale administrativa a numelui de familie sau a prenumelui, în baza O. G. nr. 41 din 30.01.2003.

Competenţa de soluţionare a cererilor de schimbare a numelui pe cale administrativa va reveni presedintelui Consiliului Judetean Maramureș.

Cazuri considerate întemeiate pentru schimbarea numelui:

  •  când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
  • când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreste să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum si asupra faptului ca este cunoscută în societate sub acest nume;
  • când, din neatentia ofiterilor de stare civila ori ca urmare a necunoaşterii reglementarilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
  • când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite si doreşte schimbarea acestuia;    când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
  • când persoana şi-a schimbat numele de origine straină într-un nume românesc, pe cale administrativă şi doreşte să revină la numele dobândit la nastere;
  • când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
  • când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
  • când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite si ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
  • când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrarii naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
  • când prenumele purtat este specific sexului opus;
  • când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzator, prezentând un act medicolegal din care să rezulte sexul acesteia;
  • alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  • când persoana în cauză a adoptat minori si doreşte ca acestia să poarte un alt prenume;
  • când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecatorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
  • când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfacută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
  • când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătoreasca a morţii unuia dintre soţi celalalt soţ se recăsătoreşte şi ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
  • când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre crestere si educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică;
  • când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
  • când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauza revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
  • când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.

Cum se procedează?

Cererea de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui (formular tipizat), se depune personal de către solicitant, pe care o va semna în faţa ofiţerului de stare civilă, în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.

Orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Când se cere schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pentru un minor care a împlinit vârsta de 14 ani, va semna lângă părinte şi minorul.

Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială.

Cererea trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute de lege, însoţită de următoarele acte:

  •  fotocopie de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  • un exemplar al Monitorullui Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  • când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinţi, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică;
  • copie de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului minor;
  • cazier judiciar şi cazier fiscal al solicitantului;
  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

NOTĂ: schimbarea numelui de familie sau a prenumelui produce din oficiu efecte şi în actul de naştere al copilului minor la rubrica numele de familie si prenumele părintelui în cauză.

Descarcă cererea

Documente

Cetăţenii a căror naştere s-a înregistrat la Primăria municipiului Maramureș, se pot adresa primăriei municipiului Maramureș cu o cerere scrisă, pentru eliberarea unor dovezi privind înregistrareaunui act de stare civilă, care cuprind, după caz, precizări referitoare la menţiunile existente pe marginea actului de stare civilă.

Acte necesare:

  • cerere scrisă;
  • actul de identitate în original şi fotocopie;
  • axa furnizare date, în valoare de 5 lei, plătită la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale.

Adeverinţa se poate solicita şi de către altă persoană împuternicită cu procură specială.

Procura se poate întocmi:

  • la un notar public din România;
  • la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara de domiciliu al persoanei care împuterniceşte;
  • sau împuternicire avocațială;
  • sau de către un notar public străin, dar în acest caz procura trebuie apostilată conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, sau supralegalizată, după caz.

 

Documente

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul Dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor.

Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de actele doveditoare, se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu al solicitantului.

Actele doveditoare depuse de de către persoana interesată, pot fi după caz următoarele:

  • certificatele de naştere şi după caz de căsătorie ale persoanei a cărei acte se rectifică şi fotocopii ale acestora;
  • certificatele de naştere şi după caz de căsătorie ale părinţilor persoanei a cărei acte se rectifică şi fotocopii ale acestora;
  • certificatele de naştere, căsătorie şi deces, în cazul rectificării actelor de stare civilă aparţinând unei persoane decedate şi fotocopii ale acestora;
  • actul de identitate fotocopie a acestuia;
  • dispoziţii/decizii de schimbare a numelui/prenumelui şi fotocopii ale acestora;
  • sentinţe judecătoreşti şi fotocopii ale acestora;
  • alte acte doveditoare, după caz.

Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea Dispoziţiei primarului, aceasta comunicandu-se solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Dispoziţia primarului poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.

Actele de stare civilă române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă încheiate în străinătate se rectifică numai în următoarele situaţii:

  • când eroarea se datorează ofiţerului de stare civilă care a înscris/transcris actul;
  • când eroarea se datorează traducerii prezentate.

Documente

Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi.

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ soţii declară pe proprie răspundere că:

  • sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
  • nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi;
  • niciunul dintre soţi nu este pus sub interdicţie;
  • nu au mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

La depunerea cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat solicită soţilor următoarele documente:

  •  certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi fotocopie;
  • documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi fotocopie.

În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Dovada identităţii se poate face, de către soţi, cu unul dintre următoarele documente:

  • pentru cetăţenii români – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul, care să se afle în termenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  • pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;    pentru apatrizi – paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  • pentru cetăţenii străini din statele terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  • pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitar condiţionată;
  • pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România – paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Ofiţerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorţ în ziua în care a fost primită şi acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice dacă soţii stăruie să divorţeze, vor da o nouă declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat.

Ofiţerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de  divorţ, document ce va fi înmânat foştilor soţi într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorţ.

Descarca cererea.

Documente